Femeie, balerină şi prinţesă-lebădă

Dacă unora le este greu să-şi trăiască propria viaţă, alţii, în schimb – balerini, actori, cântăreţi de operă -, au curajul să trăiască atâtea vieţi într-una singură…

„Becoming Odette” – un scurt reportaj cu Amber Scott, prim-balerină a companiei Australian Ballet, despre provocările rolului principal din „Lacul lebedelor” şi transformarea în prinţesa-lebădă

Anunțuri

Instants précieux, primul parfum al brandului Repetto

REPETTO-PARFUM

Momentele de pregătire la cabină, când balerina se metamorfozează, clipele petrecute în culise, numărând cu înfrigurare secundele rămase până la intrarea în scenă… De cealaltă parte a cortinei, minutele ce par o eternitate pentru spectatorii care așteaptă să se stingă luminile și să înceapă magia… Toate acestea sunt Instants précieux, clipe prețioase imortalizate de casa Repetto într-un parfum care, prin gingășia aromei și aspectul diafan al recipientului, pare creat special pentru prințesa Aurora din „Frumoasa din pădurea adormită”.

Olivier Polge, creatorul parfumului, și-a dorit să obțină perfecțiunea prin autenticitate și simplitate. A conceput parfumul ca un buchet de emoții și senzații: un văl din satin care mângâie pielea, grația desăvârșită a mișcărilor unei balerine… Cu note florale, precum cele de flori de cireș, de portocal și de trandafir, dar și cu o subtilă notă vanilată, Instants précieux, primul parfum Repetto, te învăluie cu delicatețe, asemenea unei infinite panglici satinate. 

Parfumul este conținut într-un flacon rafinat, ce amintește de eleganța unui arabesque executat impecabil de o prim-balerină. Cu o delicată nuanță rosé, flaconul este ornat cu o panglică din satin, purtând inițiala brandului Repetto, care se mulează perfect pe gâtul recipientului, asemenea unui pantof de dans pe glezna balerinei.

Parfumul Instants précieux de la Repetto este disponibil în varianta Eau de Toilette la 30 ml, 50 ml și 80 ml.

Imaginea campaniei pentru parfumul Instants précieux este Dorothée Gilbert, danseuse étoile a Operei din Paris.

Vive la France!

De Ziua Națională a Franței

Momentele culminante ale baletului „Flăcările Parisului”, de Boris Asafiev, care transpune, în muzică și pași de dans, efervescența Revoluției franceze de la 1789. Baletul este prezentat astăzi în întregime doar pe scena Teatrului Bolșoi, într-o montare semnată de coregraful Aleksei Ratmanski.

Imaginați-vă Parisul zilei de 14 iulie 1789, frenezia, explozia de bucurie populară, speranța într-un viitor luminos…  Liberté, Egalité, Fraternité… Toate sunt concentrate în spumosul Danse des Basques

Faimosul pas de deux al lui Jeanne și Philippe, din actul al II-lea, cu Natalia Osipova și Ivan Vasiliev – EXCEPȚIONAL! Cei doi sunt de-a dreptul incandescenți, „mănâncă”, pur și simplu, scena… Trăiască baletul rus!

Unde e magia spectacolelor de altădată?…

De fiecare dată când văd câte un moment de balet de arhivă, de acum 20-30-40 de ani, nu pot să nu mă gândesc că… baletul parcă era mai frumos atunci. Poate că nu erau costumele și decorurile fastuoase de astăzi, poate că nici balerinii nu aveau perfecțiunea tehnică la care s-a ajuns în prezent, dar cred că aveau ceva ce astăzi, din păcate, vedem din ce în ce mai rar: o sensibilitate deosebită, expresivitate, nuanțe, rafinament. Știau să spună povești pe scenă, într-un cuvânt spectacolele erau magice. Păcat că aceste clipe de magie de pe scenă sunt din ce în ce mai rare…

Interferențe literar-dansante

De-a lungul timpului, coregrafii nu au rămas indiferenți la sursa de inspirație inepuizabilă pe care o reprezintă literatura și au transpus în pași de dans creații literare celebre. Iată câteva dintre cele care îmi vin acum în minte:

„Peer Gynt” – după Henrik Ibsen, versiuni coregrafice: John Neumeier, Hans Spoerli, Mihaela Atanasiu

„Romeo și Julieta” – după William Shakespeare, versiuni coregrafice: Leonid Lavrovski, John Cranko, Sir Kenneth MacMillan, Iurii Grigorovici, Rudolf Nureev

„Frumoasa din pădurea adormită” – după Charles Perrault, versiuni coregrafice: Marius Petipa, Constantin Sergheev, Rudolf Nureev

„Cenușăreasa” – după Charles Perrault, versiuni coregrafice: Enrico Cecchetti și Lev Ivanov, Rostislav Zaharov, Frederick Ashton, Rudolf Nureev, Aleksei Ratmanski

„Spărgătorul de nuci” – după E. T. A. Hoffmann, versiuni coregrafice: Marius Petipa, Iurii Grigorovici, Vasili Vainonen, George Balanchine, Maurice Béjart, Rudolf Nureev, Mihail Baryshnikov

„Carmen” – după Prosper Mérimée, versiuni coregrafice: Alberto Alonso, Roland Petit

„Evghenii Oneghin” – după Aleksandr Sergheevici Pușkin, versiuni coregrafice: John Cranko, Boris Eifman

„Dama de pică” – după Aleksandr Sergheevici Pușkin, versiuni coregrafice: Roland Petit

„Fântâna din Bahchisarai” – după Aleksandr Sergheevici Pușkin, versiuni coregrafice: Rostislav Zaharov

„Dama cu camelii” – după Alexandre Dumas fiul, versiuni coregrafice: John Neumeier, Frederick Ashton

„Anna Karenina” – după Lev Tolstoi, versiuni coregrafice: Maia Plisețkaia, Aleksei Ratmanski, Ioan Tugearu

„Don Quijote” – după Miguel de Cervantes, versiuni coregrafice: Marius Petipa, Aleksandr Gorski, George Balanchine, Rudolf Nureev, Mihail Baryshnikov

„Manon” – după Abatele Prévost, versiuni coregrafice: Sir Kenneth MacMillan

„Fiica faraonului” – după Théophile Gautier, versiuni coregrafice: Marius Petipa, Pierre Lacotte

„Șeherezada” – după „1001 de nopți”, versiuni coregrafice: Mihail Fokin

Zilele astea mă întrebam ce alte creații literare mi-ar plăcea să văd transpuse sub formă de balet. Am ajuns la concluzia că cel mai mult și mai mult pe scenă mi-ar plăcea să văd:

„Mizerabilii” (Victor Hugo)

„Război și pace” (Lev Tolstoi) (există deja opera, pe muzica lui Prokofiev)

„Crimă și pedeapsă” (Feodor Dostoievski)

„Mândrie și prejudecată” (Jane Austen)

„Roșu și negru” (Stendhal)

Vouă ce creații literare v-ar plăcea să vedeți transpuse în pași de dans?