World Ballet Day LIVE 2015

World Ballet Day 2015

La fel ca în 2014, cinci din cele mai importante companii de balet din lume se alătură și anul acesta inițiativei World Ballet Day LIVE. Astfel, timp de 23 de ore, începând de miercuri, 30 septembrie, și continuând cu ziua de joi, 1 octombrie, pasionații de balet vor avea ocazia să urmărească atât transmisiuni în direct, cât și reportaje înregistrate de la Australian Ballet, Teatrul Balșoi, Royal Ballet, National Ballet of Canada și San Francisco Ballet. Prin tot acest program, Ziua Mondială a Baletului se dorește a fi nu numai o sărbătoare a artei dansului, ci și un prilej pentru publicul larg de a vedea cum se desfășoară o zi din viața unui balerin/unei  balerine într-una din companiile de top ale lumii și de a înțelege mai bine cât talent, seriozitate și putere de muncă presupune această profesie. Citește în continuare „World Ballet Day LIVE 2015”

Anunțuri

Interferențe teatru-dans: ”Liliom”

Liliom

Zilele trecute, la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei (sala Izvor), au avut loc repetiții deschise cu spectacolul de teatru-musical Carousel, pus în scenă de regizorul Andrei Șerban, după piesa de teatru Liliom, de Ferenc Molnár. Nu am ajuns la Teatru (sper că voi reuși să văd spectacolul în toamnă, când va intra în repertoriu), însă am descoperit că piesa lui Ferenc Molnár a fost transpusă și în pași de dans, în spectacolul de balet Liliom, a cărui coregrafie este semnată de John Neumeier. Ferenc Molnár (1878-1952) este, probabil, cel mai cunoscut dramaturg maghiar. În Occident, Molnár este cunoscut mai ales pentru piesa Liliom, scrisă în 1909, care a inspirat celebrul musical Carousel, creat de Richard Rodgers și Oscar Hammerstein II. În Ungaria, piesa a fost un eșec la momentul premierei, dar s-a bucurat de mare succes când a fost prezentată pe Broadway, în 1921. Citește în continuare „Interferențe teatru-dans: ”Liliom””

Gala Ardani 25, în iulie, la London Coliseum

Pe 17 și 18 iulie, la London Coliseum va avea loc Gala Ardani 25, care marchează cei 25 de ani de existență a companiei de impresariat artistic Ardani Artists. Evenimentul este o ocazie minunată de a-i putea admira pe câțiva dintre cei mai celebri dansatori ai momentului – Natalia Osipova, Ivan Vasiliev, Marcelo Gomes sau Denis Matvienko – în trei coregrafii moderne.

Natalia Osipova și Ivan Vasiliev în repetiții pentru „Solo for Two” (foto: Donato Sardella, sursă: Pinterest.com)

În acordurile Concertului pentru vioară de Philip Glass, Gala se va deschide cu Zeitgeist, premiera mondială a coregrafului Alastair Marriott (Royal Ballet), în care Natalia Osipova îl va avea partener pe Edward Watson. 

Cel de-al doilea moment al serii, Tristesse, poartă semnătura balerinului și coregrafului Marcelo Gomes. În această creație inspirată de poetul francez Paul Éluard, Marcelo Gomes va evolua alături de Denis Matvienko, Joaquín De Luz și Friedemann Vogel.

Spectacolul se va încheia cu Facada, creație semnată de coregraful Arthur Pita, care a adaptat lucrarea sa God’s Garden pentru Natalia Osipova și Ivan Vasiliev. Muzica va fi interpretată live chiar de compozitorul Frank Moon.

Compania Ardani Artists a fost fondată în 1990 de Serghei și Gaiane Danilian, doi dintre cei mai cunoscuți impresari și producători de spectacole din lumea baletului. Galele Kings of the Dance, devenite deja tradiție, și, mai recent, producțiile Solo for Two, cu Natalia Osipova și Ivan Vasiliev, sau On the Edge, cu Diana Vișniova, au cucerit publicul din lumea întreagă.

(sursă: Gramilano)

Masca de Aur pentru baletul ”Îmblânzirea scorpiei” de la Teatrul Balșoi

Premiile Masca de Aur (Golden Mask Award) sunt la ruși cam ceea ce reprezintă Premiile UNITER la noi. Înființate în 1993 de Uniunea Teatrelor din Federația Rusă, premiile naționale Masca de Aur recompensează cele mai bune producții ale stagiunii, din toate genurile teatrale, inclusiv operă și balet.

Ceremonia anuală de decernare a prestigioaselor distincții a avut loc pe 18 aprilie, la Moscova, când Masca de Aur pentru cel mai bun spectacol de balet a revenit producției ”Îmblânzirea scorpiei”, de la Teatrul Balșoi, semnată de Jean-Christophe Maillot, directorul artistic al companiei Les Ballets de Monte-Carlo, care a transpus piesa lui Shakespeare în pași de dans pe muzica lui Dmitri Șostakovici.

La ediția de anul acesta, Premiul Masca de Aur pentru întreaga contribuție adusă artei teatrului a fost acordat Maiei Plisețkaia și regizorului german Peter Stein.

În anul în care se împlinesc 155 de ani de la nașterea lui Anton Pavlovici Cehov, ”Livada de vișini” în regia lui Lev Dodin, pusă în scenă la Teatrul Mic de la Sankt Petersburg, a primit Masca de Aur pentru cel mai bun spectacol de teatru, iar pentru producția cu ”Trei surori”, de la Teatrul Lensoviet (tot de la Sankt Petersburg), Yurii Butusov a fost distins cu Masca de Aur pentru cel mai bun regizor.

(Sursă: Russia Beyond the Headlines)

 

4 ore în culisele baletului de la Teatrul Bolșoi

Cu ocazia Zilei Internaționale a Baletului, sărbătorită anul acesta la 1 octombrie, cinci dintre cele mai prestigioase companii de balet din lume au participat la un eveniment unic: pe parcursul întregii zile, s-au transmis în direct repetiții și interviuri cu stele ale baletului mondial, de la Royal Ballet, Australian Ballet, The National Ballet of Canada, San Francisco Ballet și Teatrul Bolșoi de la Moscova.

Teatrul Mare din Moscova și-a deschis porțile pentru milioanele de iubitori ai baletului din lumea întreagă, oferindu-le posibilitatea să pătrundă în „laboratorul” său, în sălile de repetiții, dincolo de strălucirea costumelor fastuoase, atmosfera de basm de pe scenă și măreția imperială a sălii istorice a Teatrului. Pentru nici mai mult, nici mai puțin de 4 ore… Ca iubitor al baletului, să ți se ofere șansa să intri gratuit la Teatrul Bolșoi, fie și numai virtual, și să pășești – cu gândul – în foaierele de o frumusețe ce-ți taie răsuflarea, să tragi cu ochiul în atelierele de croitorie, să asiști la repetițiile artiștilor pe care îi admiri, chiar este un privilegiu… E ca un vis devenit realitate.

Prima oprire: ora 10.00 – clasa zilnică de studii, la care iau parte toți membrii trupei – de la prim-balerini la ansamblu – condusă de maestrul Boris Akimov. Așa se naște perfecțiunea…

Cât artiștii își trag sufletul între două repetiții, ajungem pe scena mare a Teatrului, unde o armată de oameni pregătește decorurile pentru spectacolul ce urmează să aibă loc în seara respectivă.

A doua oprire: repetiție pentru „Legenda dragostei”, care urma să aibă premiera peste câteva zile – Svetlana Zaharova și partenerul ei, Denis Rodkin, repetă sub îndrumarea atentă a maestrului Iurii Grigorovici. Totul decurge cât se poate de firesc, ca în orice zi de muncă, fără jumătăți de măsură, fără regie, fără sentimentul acela de „să ne facem că, pentru că se filmează”. La 87 de ani, Iurii Grigorovici se ridică de pe bancă și vine alături de Zaharova și de partenerul ei pentru a le arăta cum trebuie așezat pe muzică fiecare pas. Lecție de profesionalism și dăruire…

La finalul repetiției, moment de grație: interviu cu Svetlana Zaharova și Denis Rodkin, despre baletul „Legenda dragostei”.

A treia oprire: pe scena nouă se pun la punct detaliile pentru decorul baletului „Un erou al timpului nostru”, după Lermontov, în coregrafia lui Iurii Posohov. Serghei Filin, directorul artistic al companiei de balet a Teatrului Bolșoi, ne introduce în atmosferă.

A patra oprire: din nou repetiție pentru „Legenda dragostei”, de această dată cu întregul corp de balet, orchestră și o parte din decoruri. Iurii Grigorovici dă ultimele pregătiri înainte de începerea repetiției, pe care o conduce cu mână de fier.

A cincea oprire: repetiție pentru „Silfida”, pe scena istorică a Teatrului – pas de deux-ul din actul al II-lea și interviu cu Anna Tihomirova, interpreta rolului titular, despre „Silfida” în viziunea lui Johan Kobborg.

Intermezzo printre paiete, tutu-uri și rochii de prințesă, în atelierele de croitorie ale Teatrului, apoi în cabinele artiștilor și în spatele scenei, înainte de ridicarea cortinei.

Interviu cu Anton Getman, directorul general adjunct al Teatrului Bolșoi, despre inițiativa acestei transmisiuni directe cu ocazia Zilei Internaționale a Baletului.

A șasea oprire: repetiție pentru „Îmblânzirea scorpiei”, după Shakespeare, în coregrafia lui Jean-Christophe Maillot.

Și un final apoteotic, în care acordurile polonezei lui Ceaikovski, din „Evgheni Oneghin”, însoțesc imaginile de vis cu interioarele splendide ale Teatrului, toate numai aur și catifea de culoarea rubinului, din foaier până în sala istorică. Atâta frumusețe devine dureroasă la un moment dat și te simți mic în fața acestei măreții, însă cred că oricine are șansa să ajungă la Bolșoi, chiar și numai o dată-n viață, păstrează în privire și în suflet, măcar pentru o vreme, ceva din sclipirea stelelor…

Festivalul Internaţional de Balet de la Teatrul Mariinsky – ediţia a XIV-a

Festivalul International de Balet Mariinsky

Cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Balet de la Teatrul Mariinsky se desfăşoară între 3 şi 13 aprilie, pe scena istorică a Teatrului şi pe scena nouă, Mariinsky II.

Momentele cele mai importante ale Festivalului:
* Premiera baletului „Sylvia”, de Léo Delibes, în coregrafia lui Frederick Ashton
* Prima reprezentaţie la Sankt Petersburg a celui mai recent proiect al prim-balerinei Diana Vişniova, „On the Edge”
* Balete semnate de Marius Petipa, Lev Ivanov, August Bournonville, Frederick Ashton, George Balanchine, Wayne McGregor, Alexei Ratmansky şi Sasha Waltz, în interpretarea soliştilor de la Teatrul Mariinsky şi a invitaţilor de la Teatrul Bolşoi, Teatrul Mihailovski şi American Ballet Theatre
* Reprezentaţii susţinute de Baletul Regal Danez
* Spectacole semnate de coregrafi aflaţi la începutul carierei, în proiectul Creative Workshop Citește în continuare „Festivalul Internaţional de Balet de la Teatrul Mariinsky – ediţia a XIV-a”

„Dama cu camelii”, pe scena Teatrului Bolşoi

Repertoriul vast al Teatrului Bolşoi s-a mai îmbogăţit cu un titlu:  „Dama cu camelii”, în coregrafia lui John Neumeier, pe muzică de Frédéric Chopin. Premiera baletului creat pentru Marcia Haydée în 1978 a avut loc pe 20 martie, pe scena istorică a Teatrului Mare de la Moscova.

Svetlana Zaharova (Marguerite) şi Edvin Revazov (Armand), în „Dama cu camelii” (foto: Mihail Logvinov, http://www.bolshoi.ru)

Citește în continuare „„Dama cu camelii”, pe scena Teatrului Bolşoi”

„La Sylphide”, din decembrie la Opera Naţională din Bucureşti

Alina Cojocaru, „La Sylphide”, foto: Alice Pennefather

Sâmbătă, 7 decembrie, de la ora 19.00, pe scena Operei Naţionale din Bucureşti are loc premiera naţională a baletului „La Sylphide”, în coregrafia lui Johan Kobborg, cu Alina Cojocaru şi Steven McRae în rolurile principale. O gură de aer proaspăt, astfel era descris, în urmă cu un an, în publicaţia Sarasota Herald-Tribune, spectacolul „La Sylphide”, pe care balerinul de origine daneză Johan Kobborg l-a pus în scenă în 2005 pentru Compania Regală de Balet din Londra. Iată că acum, coregraful Johan Kobborg pune în scenă, la Opera Naţională din Bucureşti, acelaşi balet, ce relatează, în paşi de dans, emoţionanta poveste de dragoste dintre un tânăr scoţian şi o Silfidă, întruchipare a idealului de neatins.

Este o mare bucurie să montez la Opera Naţională din Bucureşti baletul „La Sylphide”, unul dintre cele mai importante din punct de vedere istoric. Este, de altfel, primul balet în care s-au folosit poantele, în versiunea franceză a lui Filippo Taglioni, din anul 1832. Vechea şcoală de balet avea ca scop să provoace emoţii puternice, iar în acest caz visul îl face pe James, personajul principal, să piardă totul. Şi astăzi, subiectul este extrem de emoţionant, pentru că nu ştim dacă ceea ce se întâmplă este real sau este doar în imaginaţia lui James. Desigur, el explorează, îndrăgostit de această creatură misterioasă, Silfida… (Johan Kobborg)

Johan Kobborg a fost prim-balerin al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra şi este invitat al celor mai importante companii de balet din lume. În ultimii ani, s-a remarcat în paralel şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Bolşoi de la Moscova sau de Baletul Regal din Noua Zeelandă. În anul 2009, spectacolul său „La Sylphide”, pus în scenă la Teatrul Bolşoi, a fost distins cu Premiul Masca de Aur, pentru cel mai bun spectacol al anului.

Alina Cojocaru şi Johan Kobborg, „La Sylphide”

Alina Cojocaru, Balerina Deceniului (titlu decernat la Moscova, în anul 2010), păşeşte din nou, după câţiva ani buni, pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, într-un spectacol istoric. Partenerul ei la premiera din seara de 7 decembrie va fi Steven McRae, prim-balerin al Baletului Regal din Londra, câştigătorul Premiului Dancing Times la categoria „Cel mai bun dansator”, la National Dance Award (Marea Britanie, 2011).

Scenografia baletului, inspirată din peisajele Scoţiei, este semnată de artista de origine rusă Natalia Stewart, care a colaborat la Royal Opera House din Londra cu artişti faimoşi, scenografi, coregrafi şi dansatori, la repunerea în scenă a lucrărilor lui George Balanchine, Frederick Ashton sau Kenneth Macmillan. Dacă mergeţi în Scoţia, este extraordinar să vedeţi acele dealuri şi acele culori care se împletesc cu cerul. Pentru Actul I am folosit un interior de castel, pentru că, în această versiune, personajele nu sunt din mediul rural, ca în libretul original, ci nobili. Am hotărât să nu ne situăm într-o epocă anume, deci nu putem spune că acţiunea se petrece într-o anumită perioadă istorică. Pentru costume am folosit motive folclorice scoţiene (pe scenă se poartă kilt-uri), deci există elemente tradiţionale, a declarat scenografa Natalia Stewart.

Premiera baletului „La Sylphide” de sâmbătă, 7 decembrie, va fi precedată, începând cu ora 18.30, de o conferinţă de presă, la care vor lua cuvântul coregraful Johan Kobborg şi Răzvan Ioan Dincă, Directorul General al Operei Naţionale din Bucureşti. A doua reprezentaţie a baletului va avea loc duminică, 8 decembrie, de la ora 19.00, avându-i în rolurile principale pe prim-soliştii Operei Naţionale din Bucureşti.

Mariinsky II

Când vine vorba de edificii mărețe și evenimente cultural-artistice de înaltă ținută, rușii nu se dezmint… În urmă cu o lună și ceva, mai exact pe 2 mai, la Sankt Petersburg a avut loc un eveniment grandios, în buna tradiție rusească, prilejuit de inaugurarea celei de-a doua săli de spectacole a Teatrului Mariinsky, numită, simplu, Mariinsky II. Iată că, după spectacolele în transmisiune 3D, Teatrul Mariinsky a trecut la un nou capitol: o sală de spectacole high-tech. Așa cum afirmă Valerii Gherghiev, Directorul General al Teatrului Mariinsky, pe site-ul oficial al instituției, Mariinsky II a fost conceput pentru a face posibilă montarea unor spectacole contemporane, inovatoare, fie ele de operă, balet sau muzică simfonică, ce nu ar fi putut fi prezentate în sala istorică a teatrului.

Împreună cu sala istorică (construită în 1860) și sala de concerte (inaugurată în 2006), Mariinsky II alcătuiește un complex cultural unic, ce transformă Teatrul Mariinsky într-una din cele mai importante instituții culturale la nivel mondial. Întinzându-se pe o suprafață de peste 79.000 m2, clădirea Mariinsky II se numără printre cele mai mari edificii de gen din lume. Sala de spectacole are o capacitate de 2.000 de locuri. Noul teatru are șapte niveluri la suprafață și încă trei în subsol. Include scena principală, o scenă pentru repetiții și mai multe săli de repetiții pentru balet, operă și orchestră. Foaierul, din care se vede teatrul istoric, este construit pe două niveluri, fiind prevăzut cu săli în care se pot organiza diverse proiecte educative pentru copii și tineri. Amfiteatrul de pe terasă va găzdui o parte din spectacolele incluse în programul Festivalului Nopților Albe. 

Sursă: Bloomberg.com
Sursă: Balletandopera.com

Mariinsky II înseamnă o investiție de aproximativ 700 milioane de dolari în tehnologie de vârf și… lux: să amintim doar foaierul, ai cărui pereți sunt ornați cu onix, și de candelabrele decorate cu cristale Swarovski. Cu trei rânduri de balcoane,  în formă de potcoavă, sala de spectacole urmează principiile de construcție ale celebrelor săli de teatru și operă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și are o acustică excepțională. Spațiul scenei a fost împărțit în zone distincte, fiecare cu funcționalitate proprie: scena principală, culisele, scena pentru repetiții, zona instalațiilor și zona pentru descărcare-încărcare recuzită. Datorită acestei diviziuni riguroase a spațiului, pe scenă pot fi montate, în același timp, decorurile pentru cel puțin patru spectacole. Scena dispune de un sistem de platforme glisante, care pot fi coborâte și înălțate în funcție de cerințele tehnice ale fiecărui spectacol în parte.

Sursă: Colta.ru

Mariinsky II este opera arhitectului canadian Jack Diamond, care declara că noul teatru îi încoronează cariera și că a fost inspirat de muzica lui Glinka și Rimski-Korsakov. Așa cum afirma Jack Diamond, Mariinsky II este un oraș într-un oraș: pe de-o parte, se înscrie în tradiția clădirilor din Sankt Petersburg, iar, pe de altă parte, reprezintă un edificiu modern, unic în felul său. Peste trei ani, teatrul Mariinsky va intra în renovare, iar spectacolele de operă și balet se vor muta pe scena de la Mariinsky II. 

Sursă: Paperpaper.ru

În continuare, câteva fotografii de la gala de inaugurare a Teatrului Mariinsky II, preluate de pe site-ul Bigpicture.ru

Intrarea umbrelor din tabloul Regatul Umbrelor, „Baiadera”

Diana Vișniova în „Carmen-Suite”

„Pavlova și Cecchetti”, cu Ulyana Lopatkina întruchipând-o pe Anna Pavlova