„Dama cu camelii”, pe scena Teatrului Bolşoi

Repertoriul vast al Teatrului Bolşoi s-a mai îmbogăţit cu un titlu:  „Dama cu camelii”, în coregrafia lui John Neumeier, pe muzică de Frédéric Chopin. Premiera baletului creat pentru Marcia Haydée în 1978 a avut loc pe 20 martie, pe scena istorică a Teatrului Mare de la Moscova.

Svetlana Zaharova (Marguerite) şi Edvin Revazov (Armand), în „Dama cu camelii” (foto: Mihail Logvinov, http://www.bolshoi.ru)

Romanul „Dama cu camelii”, scris de Alexandre Dumas fiul in 1848, a fost transpus atât pe scenă, ca piesă de teatru, operă şi balet, cât şi pe marele ecran. Pe Marguerite Gautier, eroina romanului, au interpretat-o, pe scenă, actriţe ce au marcat istoria teatrului, precum Sarah Bernhardt sau Eleonora Duse, în timp ce, pe ecran, a fost întruchipată de Greta Garbo, Sara Montiel sau Isabelle Huppert. În „Traviata” lui Verdi, în rolul Violettei Valéry au strălucit Maria Callas, Renata Tebaldi, Teresa Stratas şi atâtea alte soprane faimoase. Cât despre baletul „Dama cu camelii”, cea mai cunoscută versiune poartă semnătura coregrafului John Neumeier. Prezentat pentru prima dată publicului în anul 1978, baletul „Dama cu camelii”, pe muzica lui Frédéric Chopin, a avut vineri, 20 martie, premiera pe scena istorică a Teatrului Bolşoi de la Moscova.
Supranumit „Giselle al secolului XX”, baletul „Dama cu camelii”, pe care prestigioase companii de balet din lumea întreagă l-au inclus în repertoriul lor, este unul dintre cele mai apreciate balete create în ultimul veac, rolul principal fiind râvnit de toate prim-balerinele. „Giselle” trăieşte datorită combinaţiei unice între muzică, libret şi coregrafie, iar John Neumeier, prin „Dama cu camelii”, a dorit să creeze acelaşi efect. În ciuda diferenţelor dintre eroine, Giselle şi Marguerite au în comun puterea de sacrificiu. Cel mai interesant, însă, este că atât rolul Giselle, cât şi rolul Marguerite se pretează la interpretări uneori complet diferite de la o balerină la alta.

Un balet cinematografic
„Dama cu camelii” în viziunea coregrafică a lui Neumeier nu este un balet pur clasic. John Neumeier a recurs la aceeaşi tehnică cinematografică pe care a descoperit-o, cu surprindere, citind romanul lui Dumas fiul: povestea nu este lineară, evenimentele sunt prezentate adesea simultan, din perspectiva mai multor personaje şi mai întotdeauna prin prisma amintirilor. Scenografia joacă şi ea un rol important în realizarea flashback-urilor. La începutul anilor 1970, John Neumeier şi coautorul baletului, scenograful Jurgen Rose, influenţaţi de creaţia regizorului german Peter Stein, au înţeles că magia teatrului poate ascunde o sămânţă de realism. Bogăţia costumelor este astfel contrabalansată de simplitatea decorurilor. Acţiunea începe în timpul licitaţiei, când obiectele care aparţinuseră eroinei sunt scoase la vânzare. Viaţa lui Marguerite este relatată din amintiri, din perspectiva oamenilor care au întâlnit-o şi din cea a lui Armand Duval, punctul de vedere schimbându-se în funcţie de personajul care o evocă pe eroină într-un anumit moment. Spaţiul în care se desfăşoară acţiunea este, însă, mereu aceeaşi „cameră”.

Svetlana Zaharova (Marguerite) şi Edvin Revazov (Armand), în „Dama cu camelii” (foto: Elena Fetisova, http://www.bolshoi.ru)

Chopin
Neumeier nu a stat mult pe gânduri în alegerea muzicii. Chopin i s-a părut, de la bun început, alegerea ideală, pentru că muzica lui ilustrează bine acea joie de vivre specifică secolului al XIX-lea şi frivolitatea redate în „Dama cu camelii”. În acelaşi timp, viaţa lui Chopin însuşi, originea sa poloneză, boala de care a suferit, imprimă muzicii sale o anumită melancolie şi conturează senzaţia apăsătoare a destinului implacabil, care exprimă foarte bine tema principală a baletului.

Manon Lescaut şi cavalerul De Grieux
În roman, Armand Duval, ajungând prea târziu la licitaţia la care se vânduseră obiectele lui Marguerite, încearcă să găsească şi să cumpere volumul „Istoria cavalerului De Grieux şi a lui Manon Lescaut”, pe care chiar el îl dăruise cândva iubitei sale. În baletul lui John Neumeier, Manon şi De Grieux devin personaje bine conturate. Marguerite şi Armand merg împreună la teatru să vadă piesa inspirată din viaţa celor doi amanţi celebri, iar imaginea lui Manon, desprinsă din universul scenei, o va însoţi pe Marguerite pe parcursul întregului balet, ca o întruchipare a destinului eroinei.

Marguerite şi Armand
Baletul lui John Neumeier solicită întregul ansamblu, fapt ce permite portretizarea unor personaje foarte diverse. Acţiunea gravitează, firesc, în jurul cuplului Marguerite – Armand. Coregraful John Neumeier sublinia chiar cât de mult depinde fiecare reprezentaţie a baletului de interpreţii rolurilor principale. La momentul creării baletului, Marcia Haydée, cea pentru care Neumeier a imaginat „Dama cu camelii”, a fost, practic, coautoare. Neumeier a lucrat la fel cu fiecare balerină care a interpretat apoi rolul principal. Partitura coregrafică nu s-a schimbat, însă rolul lui Marguerite, asemenea rolului lui Armand, depinde de personalitatea celei care îi dă viaţă, dezvăluindu-i noi faţete. Aşa cum spunea John Neumeier, pe Marguerite o poate interpreta atât o balerină foarte tânără, cât şi o artistă la zenit.

John Neumeier, coregraful a cărui carieră a început la compania Stuttgart Ballet a lui John Cranko, a creat „Dama cu camelii” pentru Marcia Haydée. În 1981, Neumeier a creat o a doua versiune a baletului pentru compania sa, Hamburg Ballet, rolul principal fiind interpretat tot de Marcia Haydée, alături de Jean-Christophe Maillot.
Prima colaborare a lui John Neumeier cu trupa de balet a Teatrului Bolşoi s-a concretizat în 2004, prin „Visul unei nopţi de vară”. Acum este pentru prima dată când  „Dama cu camelii” în coregrafia lui John Neumeier este prezentat pe scena unui teatru de balet din Rusia. La fel ca în 2004, în seara premierei, rolul principal a fost interpretat de Svetlana Zaharova, al cărei partener a fost Edvin Revazov, prim-balerin al companiei Hamburg Ballet. În serile următoare, distribuţia a reunit pe scena istorică a Teatrului Bolşoi balerini tineri şi foarte tineri: Olga Smirnova şi Evghenia Obrazţova (Marguerite), Artem Ovcharenko şi Vladislav Lantratov (Armand), Anna Tihomirova şi Ekaterina Şipulina (Manon), Simion Ciudin şi Ruslan Skvorţov (De Grieux).

Sursă text: Выход «Дамы с камелиями», traducere adaptată din limba rusă

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s