Pe DVD: „Don Quijote” de la Teatrul Mariinsky

Pentru mine este versiunea de referinţă (încă n-am reuşit să văd baletul în întregime de la Teatrul Bolşoi), în sensul că, din toate versiunile pe care le-am văzut până acum, aceasta mi se pare cea mai completă, chiar dacă, după părerea mea, îi lipseşte umorul spumos din versiunea de „Don Quijote” a lui Mihail Baryshnikov pentru American Ballet Theatre, din 1983, şi ceva din spiritul tipic spaniol pe care a ştiut să-l insufle atât de bine Rudolf Nureev versiunii create de el special pentru Opera din Paris. Aş putea spune că „Don Quijote” de la Mariinsky este în stilul clasic rus pur, sobru, precis, purtând amprenta lirică specifică Teatrului din oraşul nopţilor albe, care excelează în aşa-numitele ballets blancs: „Giselle”, „Lacul lebedelor” sau „Baiadera”.
La Teatrul Mariinsky, „Don Quijote” se dansează în coregrafia lui Aleksandr Gorski, prezentată pentru prima dată pe 6 decembrie 1900 pe scena Teatrului Bolşoi de la Moscova. La Sankt Petersburg, această versiune a avut premiera pe 20 ianuarie 1902. DVD-ul, lansat în 2006, reuneşte o parte din numele mari ale baletului de la Mariinsky: Olesya Novikova (Kitri), Leonid Sarafanov (Basilio), Alina Somova (Regina driadelor), Andrei Merkuriev (Espada), Ekaterina Kondaurova (Mercedes).
Olesya Novikova este o Kitri deosebită. Este impecabilă din punct de vedere tehnic şi are o prezenţă scenică remarcabilă. Poate că nu are exuberanţa Mayei Pliseţkaya sau a Nataliei Osipova, însă tocmai în această abordare diferită a rolului constau, după părerea mea, forţa şi unicitatea Olesyei. Am mai văzut-o în „Raymonda” de la Scala şi, recent, în fragmente din „Giselle”, şi m-a impresionat prin felul în care ştie să-şi însuşească rolul, interiorizându-l, personalizându-l. Îmi place că nu urmează tiparele prestabilite şi că aduce în interpretare nuanţe proprii. Interesant este că, dintre cele trei balerine care au dansat în această versiune de „Don Quijote” în roluri solistice, Olesya este singura care nu a devenit, între timp, prim-balerină a Teatrului Mariinsky, deşi este mai veche în trupă decât Alina Somova şi Ekaterina Kondaurova. Poate tocmai pentru că e diferită şi, din păcate, să ai curajul să fii altfel uneori poate fi un dezavantaj…
Leonid Sarafanov este excepțional în rolul lui Basilio, atât la nivel tehnic, cât și expresiv, între el și Olesya Novikova existând acea complicitate care face ca povestea să curgă atât de coerent. Nici nu este de mirare, pentru că cei doi formează un cuplu și în viața de zi cu zi.
În rolul lui Espada, Andrei Merkuriev (acum la Teatrul Bolșoi) este absolut fermecător! Sigur pe el, cuceritor și senzual, Andrei Merkuriev cred că este cel mai bun interpret al rolului Espada pe care l-am văzut până acum.
Alina Somova și Ekaterina Kondaurova se afirmau, încă de pe atunci, ca viitoare prim-balerine, prima – prin liniile elegante și lirism, cea de-a doua – prin temperament și siguranța tehnică.
Costumele sunt minunate, scena este mereu plină de culoare, mai ales în actele I și III. Absolut încântătoare sunt costumele și decorurile din actul al II-lea, din Tabloul Visului din pădure, unde nuanțele de roz și bleu întregesc aspectul diafan al balerinelor devenite zâne.
O versiune de „Don Quijote” pe care o recomand tuturor iubitorilor de balet!
P.S. Iată câteva fragmente de pe DVD, din actele I și III, printre care și faimoasa variație a lui Kitri din actul I:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s