Piotr Ilici Ceaikovski, compozitorul cel mai drag inimii mele

Îmi doresc din tot sufletul ca muzica mea să devină cunoscută şi ca din ce în ce mai mulţi oameni să o îndrăgească, găsind în ea consolare şi sprijin.

Piotr Ilici Ceaikovski

Piotr Ilici Ceaikovski, portret de Nikolai Dmitrievici Kuzneţov, ulei pe pânză, 1893, Galeriile Tretiakov – Moscova (sursă: wikipedia.org)

Astăzi, 6 noiembrie, se împlinesc 119 ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor romantic rus Piotr Ilici Ceaikovski, cel căruia lumea baletului îi datorează trei creaţii nemuritoare: „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” şi „Spărgătorul de nuci”.

Piotr Ilici Ceaikovski s-a născut pe 7 mai 1840 la Votkinsk, în gubernia Viatka (azi republica autonoma Udmurtia). Tatăl său era inginer de mine. Viitorul compozitor a manifestat de mic copil interes pentru muzică, însă vocaţia sa nu s-a dezvăluit decât mai târziu. Absolvent al Facultăţii de Drept de la Sankt Petersburg, în 1859, Ceaikovski este angajat, la vârsta de 19 ani, ca funcţionar la Ministerul Justiţiei. Având înclinaţii pentru compoziţie, se înscrie la Conservatorul de la Sankt Petersburg, unde urmează cursurile de teorie muzicală sub îndrumarea lui Nikolai Zaremba, şi pe cele de compoziţie, susţinute de Anton Rubinstein. Cei trei ani de studiu la Conservator îi sunt încununaţi de obţinerea primei Mari Medalii de argint din istoria instituţiei. Ca urmare, Ceaikovski renunţă la slujba de funcţionar public pentru a se dedica în întregime muzicii.

În 1866, Piotr Ilici se stabileşte definitiv la Moscova şi călătoreşte prin Italia, Franţa şi Elveţia. În aceasta perioadă, primeşte un post de profesor la Conservatorul de la Moscova şi compune prima sa simfonie, „Vis de iarnă” (1866), şi o primă operă, „Voievodul” (1868). În timpul acestei prime etape de creaţie, Ceaikovski compune mai multe capodopere de o remarcabilă intensitate emoţională şi dramatică, dar şi de o frumuseţe melodică nemaiîntâlnită: uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta” (1870), Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră (1875), baletul „Lacul lebedelor” (1876).

În 1877, compozitorul trece printr-o perioadă de frământări sufleteşti, după căsătoria eşuată cu Antonina Miliukova, terminată printr-un divorţ după numai trei luni. Părăseşte Conservatorul de la Moscova şi pleacă în călătorii prin Europa. Sprijinul său moral şi material a fost, în tot acest timp, baroana Nadejda von Meck, bogata mecena care i-a acordat un ajutor financiar substanţial. Cu Nadejda von Meck, Ceaikovski avea să poarte o corespondenţă intimă aproape treisprezece ani, fără a o întâlni însă vreodată.

Îşi reia activitatea componistică şi creează, în 1877, cea de-a patra simfonie, lucrare în care se reflectă zbuciumul său interior, pe care o dedică Celui mai bun prieten – adică Nadejdei von Meck. Un an mai târziu, Ceaikovski compune fascinantul Concert pentru vioară şi opera „Evghenii Oneghin”, urmate, de-abia un deceniu mai târziu, de Simfonia a cincea (1888), baletul ‘Frumoasa din pădurea adormită” (1889) şi, din nou, de două opere: „Dama de pică” (1890) şi „Iolanta” (1891). Perioada de creaţie a anilor 1880 este încheiată de sextetul pentru coarde „Amintiri din Florenţa” (1890) şi de baletul „Spărgătorul de nuci” (1892).

Toate aceste capodopere îl consacră pe Ceaikovski drept compozitor de talie mondială. Face turnee prin toată Europa şi este invitat în Statele Unite ale Americii, unde îşi dirijează propriile creaţii, bucurându-se de un succes şi o popularitate din ce în ce mai mari. În 1893, Universitatea Cambridge îi decernează titlul de Doctor Honoris Causa. La acea vreme, nimeni nu bănuia că sfârşitul marelui compozitor era atât de aproape.

Şi, totuşi, Simfonia a şasea – „Patetica” (1893) prefigurează cele ce aveau să se întâmple. Crescendo-ul dramatic din primele mişcări se stinge, uşor, într-un adagio care se întrerupe brusc, ca o presimţire sumbră a sfârşitului iminent.

Piotr Ilici Ceaikovski se stinge din viaţă la Sankt Petersburg, pe 6 noiembrie 1893, la numai şase zile de la crearea ultimei sale simfonii. Circumstanţele morţii sale nu au fost încă elucidate (una dintre ipoteze este că ar fi murit în timpul unei epidemii de holeră, din cauză că ar fi băut apă nefiartă).

Piotr Ilici Ceaikovski a fost şi rămâne compozitorul rus cel mai cunoscut în lumea întreagă şi unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor.

Iată o listă în care am inclus câteva dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Piotr Ilici Ceaikovski:

Simfonia I – „Vis de iarnă” (1866)

Vals-scherzo (1870)

„Romeo şi Julieta”, uvertură-fantezie (1870)

Simfonia a II-a – „Ucraineana” (1872)

„Crăiasa zăpezii / Snegurocika”, muzică de scenă (1873)

„Furtuna”, poem simfonic (1873)

Concertul nr. 1 pentru pian (1875)

Serenada melancolică pentru vioară şi orchestră (1875)

Simfonia a III-a – „Poloneza” (1875)

Marşul slav (1876)

„Francesca da Rimini”, poem simfonic (1876)

Variaţiuni pe o temă rococo, pentru violoncel şi orchestră (1876)

„Anotimpurile”, ciclu de 12 piese pentru pian (1876)

„Lacul lebedelor” (1876)

Simfonia a IV-a (1877)

„Evghenii Oneghin” (1878)

Concertul pentru vioară (1878)

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, pentru cor fără acompaniament (1878)

„Amintiri dintr-un loc drag”, 3 piese pentru vioară şi pian (1878)

Concertul nr. 2 pentru pian (1880)

Capriciul italian (1880)

Serenada pentru orchestră de coarde (1880)

Uvertura „1812” (1880)

„Manfred”, simfonie programatică (1885)

Suita orchestrală „Mozartiana” (1887)

Simfonia a V-a (1888)

„Frumoasa din pădurea adormită” (1889)

„Hamlet”, uvertură-fantezie (1889)

„Dama de pică” (1890)

Sextetul pentru coarde „Amintiri din Florenţa” (1890)

„Iolanta” (1891)

„Spărgătorul de nuci” (1892)

Simfonia a VI-a – „Patetica” (1893)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s