Baletul romantic: Fanny Elssler

Tot la Viena, in acelasi an 1823, Marie Taglioni a intalnit in baletul La Belle Arsène pe Fanny Elssler, care la varsta de 13 ani debuta intr-un pas de deux. Mica debutanta aparea ca o dansatoare in stil clasic francez, invatat de la primul sau profesor, maestrul de balet Jean Aumer (1782-1833), sub indrumarea caruia incepuse sa ia lectii de la 7 ani.

Se nascuse la 23 iunie 1810 la Viena, din parinti vienezi, de profesie modesta : mama sa era brodeza, iar tatal sau, prieten cu Haydn, era un mic muzicant, copist de note. Copilaria si-a petrecut-o la Viena, intr-o epoca in care dansul devenise o pasiune generala si frenetica, in timpul cand valsul sub pana si arcusul lui Lanner dobandea un ritm mai viu, iar miscarile dansatorilor luau aspecte pe care spiritele hapsane si retrograde le denumeau « salturi si convulsii nebunesti ».

(sursa: bildarchivaustria.at, europeana.eu)

[…] Prin temperament si sub inraurirea mediului, Fanny Elssler era mult mai atrasa de noul stil de dans decat de acela in care o formase Jean Aumer, iar turneele prin orasele italiene, intreprinse la scurt timp dupa debutul sau exceptional de la Viena, a pus-o in contact cu un gen de dans viu, viguros si senzual, practicat de balerinele de la Scala. Ea si-a dat seama ca numai aceasta este maniera care poate pune in valoare insusirile sale fizice, energia si elanul sau sufletesc. In tarile prin care trecea in cursul turneelor, Fanny Elssler nu se multumea sa observe cu atentie procedeele artistilor locali, felul lor de a dansa si sa adopte ceea ce credea ca ii poate fi util, dar chiar studia dansurile nationale ale diferitelor popoare. Executand, de pilda, ruskaia sau krakoviak, obtinea aplauze entuziaste ; indeosebi dansul spaniol cachucha, in care temperamentul sau arzator si senzual s-a desfasurat in completa libertate, s-a identificat multi ani cu voluptuoasa dansatoare vieneza.

(sursa: bildarchivaustria.at, europeana.eu)

In anul 1833,  Fanny Elssler se afla la Londra, unde aparea in spectacole pe acelasi plan cu Marie Taglioni. In anul urmator, Vernon, directorul Operei din Paris, vazand-o in metropola engleza, a angajat-o, impreuna cu sora ei mai mare, Teresa. Fanny Elssler a debutat la Paris in Furtuna (La Tempete), libret de Adolphe Nourrit, muzica de Schneitzhoeffer si coregrafia de Jean Coralli (1779-1854). « Domnisoara Elssler a produs mare placere », scria Marie Taglioni marchizului de Maisonfort ; iar Théophile Gautier i-a conturat un portret entuziast : « nici una nu este atat de complet draguta ca Fanny Elssler ; la ea seduce armonia perfecta a capului si a corpului ; mainile, bratele, picioarele si pulpele, umerii si pieptul, toate alcatuiesc un ansamblu. Totul fiind bine proportionat, nimic nu opreste in mod imperios ochiul, iar privirea urca si coboara ca o mangaiere de-a lungul formelor sale rotunde si netede, care par imprumutate de la o marmura din timpul lui Pericle ; in aceasta consta secretul extremei placeri pe care o incerci privind atent pe Fanny Elssler, dansatoarea ioniana (…) Ea cea dintai a introdus la Opera miscarea violenta, vioiciunea, pasiunea si temperamentul. »

(sursa: bildarchivaustria.at, europeana.eu)

La 1 iunie 1836, Fanny Elssler a aparut in Dracul schiop (Le Diable boiteux), libretul de Edmond Burat de Gurgy, cu muzica de Casimir Gide si coregrafia compusa de Jean Coralli, in care a dansat in costum spaniol la cachucha. Théophile Gautier, cronicar nelipsit al spectacolelor coregrafice, nota ca acesta este prin excelenta baletul destinat lui Fanny Elssler, “cachucha incarnata, cachucha lui Dolores ridicata la rangul de model clasic”. Forta dramatica a acestei balerine si talentul ei exceptional de pantomima se exprimau in alte teme decat acelea in care Taglioni entuziasma sala de spectacole. In baletul Esmeralda, dansat la Londra in 1844, in momentul cand Esmeralda – Fanny Elssler – pleaca la supliciu si isi ia adio de la iubitul sau, Gringoire, publicul izbucnea in plans, fiind de-a dreptul captivat de puterea de expresie a acestei mari interprete. Avand un larg diapazon de posibilitati, in rolul sefului de banda Catharina din baletul Catharina, Fanny Elssler ridica sala in picioare intr-un entuziasm delirant, cand dansa tarantela sau dansul pustilor. Lucrari de genul acesta, pline de realism, in care senzualismul si voluptatea predominau, exprima o alta latura a genului romantic.

[…] Dupa baletele Pisica transformata in femeie (La Chatte métamorphosée en femme) (1837) si Colivia (La Volière) (1838), care conveneau temperamentului sau, conducerea Operei din Paris, printr-o ciudata lipsa de clarviziune, a distribuit-o in rolurile dansate anterior de Taglioni, aflata acum la Sankt Petersburg, Silfida si Fiica Dunarii, in care, dupa cum era de asteptat, n-a corespuns. Tot in spirit de concurenta cu Taglioni, care aparuse in Rusia in baletul La Gitane, a interpretat La Gypsi (1839), in care a introdus cu mare succes krakoviana. In anul 1840 a plecat in Statele Unite, intr-un program de turnee ce au durat pana in 1842, fiind prima mare balerina europeana care a avut curajul sa strabata distantele enorme ale noului continent.

Revenita in Europa, in 1843, la Paris n-a mai dansat niciodata, ci a vizitat timp de noua ani diferite orase europene. La Milano, a aparut la Scala, in Giselle, la scurt timp dupa ce Carlotta Grisi il interpretase la Paris. In 1851, la Viena, a dansat pentru ultima data, retragandu-se apoi de pe scena intr-o viata calma. A murit in 1884, in acelasi an cu marea ei rivala artistica, Marie Taglioni.

(sursa: bildarchivaustria.at, europeana.eu)

Dansul sau, lipsit de élévation, terre à terre, cum s-a spus in termenii tehnici, era viu si iute, cu multa vigoare in poante, cu forta si precizie in gest. Asa cum compozitori precum Chopin sau Liszt introduceau elemente de folclor in compozitiile lor, Fanny Elssler se preocupa de introducerea dansurilor populare in balet.

(sursa : Istoria baletului, Tilde Urseanu, Ion Ianegic, Liviu Ionescu, Editura muzicala, Bucuresti, 1967, pp 96-98)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s