Spargatorul de nuci

Piotr Ilici Ceaikovski a fost, dintotdeauna, un mare iubitor al dansului. Stau marturie episoadele de dans din operele sale, dar si anumite lucrari simfonice si de pian, in care valsul i-a prilejuit crearea unor pagini lirice de o rara sensibilitate. In comparatie cu tot ce s-a scris in domeniul baletului inaintea lui Ceaikovski, lucrarile sale reprezinta o reforma a genului: din element secundar, fundal al unei actiuni scenice oarecare, muzica de balet devine parte esentiala a spectacolului coregrafic.

La inceputul anului 1891, conducerea Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg il solicita pe Ceaikovski sa compuna o opera intr-un act, Yolantha, si un balet pentru copii. La sugestia directorului teatrului, Ivan Vsevolojski, si a maestrului de balet Marius Petipa, Ceaikovski, deja un indragit compozitor de muzica de balet, datorita creatiilor sale anterioare – Lacul lebedelor si Frumoasa din padurea adormita – accepta ca subiect al viitorului balet povestirea Spargatorul de nuci.

Muzica a fost compusa de Ceaikovski intre februarie 1891 si martie 1892, si prezentata pentru prima oara in concert public la Sankt Petersburg, odata cu uvertura-fantezie Romeo si Julieta, la 7 martie 1892. Suita de balet s-a bucurat de un succes imens, cinci din cele sase numere care o compun fiind atunci bisate. Cu toate acestea, Ceaikovski nu era multumit de muzica pe care o compusese, considerand ca baletul este « infinit mai prost » decat Frumoasa din padurea adormita.

Spargatorul de nuci a fost reprezentat pentru prima data pe scena Teatrului Mariinski, la 18 decembrie 1892, avand in distributie mari nume ale baletului din epoca: Olga Preobrajenskaya, Antoinetta Dell-Era, Pavel Gerdt sau Serghei Legat. Regia si coregrafia apartineau maestrului de balet Lev Ivanov, care l-a inlocuit pe Petipa inca de la inceputul montarii, pentru ca acesta se imbolnavise. Spectacolul s-a bucurat de succes, iar Ceaikovski se gandea ca popularitatea baletului va dura macar doi ani, pana cand va compune muzica pentru o noua creatie coregrafica. Iata ca astazi, la 118 ani de la premiera, Spargatorul de nuci ramane unul dintre cele mai indragite balete si una dintre cele mai apreciate creatii ale marelui compozitor rus.

Libretul creat de Ivan Vsevolojski si Marius Petipa se inspira din versiunea lui Alexandre Dumas a unei povesti de Ernest Theodor Amadeus Hoffmann, Spargatorul de nuci si regele soarecilor. Intriga se concentreaza aupra unei fetite din Germania, Clara Stahlbaum (sau Silberhaus, in functie de versiuni). In anumite productii cu Spargatorul de nuci, Clara se numeste Marie sau Masa (adesea in versiunile rusesti). In povestea lui Hoffmann, pe fetita o cheama Marie sau Maria, Clara fiind numele uneia dintre papusile ei.

Astazi, exista mai multe versiuni ale Spargatorului de nuci :

versiunea coregrafica a lui Vasili Vainonen, creata in 1934, pentru Teatrul Kirov (Mariinsky), este considerata modelul clasic (lipseste rolul Zanei fondantelor, in schimb Drosselmeyer are o importanta mai mare); la premiera, rolurile principale au fost interpretate de Galina Ulanova si Konstantin Sergheev

George Balanchine (1954), pentru New York City Ballet

Yuri Grigorovici (1966), pentru Teatrul Mare din Moscova

Rudolf Nureev, 1967 – pentru Baletul Regal suedez, 1985 – pentru Opera din Paris

Mihail Baryshnikov (1976), pentru American Ballet Theatre

Maurice Béjart (1998)

Jean-Christophe Maillot (1999), versiune intitulata Casse-Noisette Circus

Kirill Simonov (2001), adaptare pentru Teatrul Mariinsky

La Opera Romana din Bucuresti, Spargatorul de nuci a fost montat pentru prima oara in anul 1960, de catre coregrafa Tilde Urseanu. Premiera i-a reunit pe Irinel Liciu, Alexa Mezincescu, Eugen Marcui si Gelu Barbu. In 1993, cu ocazia centenarului Piotr Ilici Ceaikovski (100 de ani de la moartea compozitorului), baletul a fost reluat in montarea Alexei Mezincescu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s