Ulyana Lopatkina, sufletul dansului

(sursa: http://www.bolshoi.net)

Una dintre balerinele mele de suflet, o stea pe care iubitorii baletului o pot admira pe scena legendarului Teatru Mariinsky: Ulyana Lopatkina, cea care, prin lirismul inconfundabil, este una dintre cele mai frumoase intruchipari ale traditiei Scolii de balet din fosta capitala imperiala.

Ulyana Lopatkina s-a nascut la 23 octombrie 1973, in localitatea Kerch, din Ucraina. In copilarie, parintii au decis sa o dea la gimnastica artistica, insa visul mamei era sa isi vada fiica balerina. Interesul Ulyanei pentru balet s-a dezvoltat repede, fiind fascinata de fotografiile marilor balerine, precum Maya Plisetskaya si Galina Ulanova.

La varsta de 10 ani, a decis ca e timpul sa inceapa cu adevarat studiile de balet, asa ca a hotarat sa se mute la Sankt Petersburg, singura. Mama Ulyanei si-a sprijinit fiica in aceasta hotarare, constienta fiind de rezultatele pe care sacrificiul le-ar putea aduce peste ani; in schimb, tatal Ulyanei nu a fost de acord ca fata lui sa-si paraseasca Ucraina natala la o varsta atat de frageda. Cu toate acestea, Ulyana a plecat sa-si indeplineasca visul.

A fost admisa la Academia Vaganova, insa viitorii ei profesori nu s-au aratat prea impresionati de calitatile ei. « Verdictul » dat de juriul de admitere a fost unul deloc magulitor: fetita nu avea ceva deosebit.  Aceasta evaluare a afectat-o pe Ulyana, incat s-a inchis in sine, traind cu teama ca ar putea fi exmatriculata in orice moment. Incerca mereu sa fie cea mai buna; afirma chiar, intr-un interviu, ca odata a dansat cu febra, ochii ii curgeau si se simtea foarte rau, insa nu a spus nimic profesoarei sale, pentru ca nu ar fi putut suporta ca altcineva sa danseze in locul ei.

Era, totusi, pe calea cea buna: toti profesorii ei erau personalitati ale scenei Teatrului Mariinsky, iar in ultimii doi ani de scoala, a fost indrumata de Natalia Dudinskaya. Relatia dintre profesoara si eleva avea suisuri si coborasuri: Ulyana avea o vointa de fier si nu era totdeauna de acord cu profesorii,  stiind ca poate mult mai mult decat ce ii cereau ei.

In cei opt ani petrecuti la Academia Vaganova a locuit la internat si, desi ii era extrem de dor de cei dragi, nu a renuntat niciodata la visul de a deveni prim balerina. In timpul liber ii placea sa deseneze, pastrand acest hobby si dupa absolvirea scolii.

In 1990, Ulyana a participat la Concursul Vaganova, castigand premiul I. Abia atunci au inteles profesorii ei ca eleva in care nu vedeau nimic iesit din comun era, de fapt, o tanara balerina extrem de talentata. Un an mai tarziu, in spectacolul de absolvire a dansat rolul Nykiei, in tabloul umbrelor din Baiadera.

Dupa absolvire, a fost cooptata in compania Teatrului Mariinsky, unde a dansat mai intai in ansamblu, fiind apoi solicitata sa interpreteze roluri solistice, precum Mercedes din Don Quixote, Zana Liliacului din Frumoasa din padurea adormita, Myrtha din Giselle. Inaltimea s-a dovedit a fi un avantaj pentru ea, conferind aparitiilor sale un farmec deosebit. In 1994 a debutat ca Odette-Odilia in Lacul lebedelor, Zobeide in Seherazada, Zarema in Fantana din Bakhchisarai. S-a remarcat imediat prin tehnica impecabila, iar in acelasi an i s-a decernat premiul Stea in devenire, din partea revistei ruse Balet.

In 1997, in urma turneului Teatrului Mariinsky la Londra, Ulyana a primit distinctia pentru cea mai buna balerina a anului, din partea criticilor londonezi, considerati cei mai exigenti din lume. Si-a pastrat acest titlu si in anul urmator. In 2000, Lopatkina a fost numita Artist Onorat al Rusiei.

In 2001, Ulyana a fost nevoita sa-si intrerupa cariera, din cauza unor probleme la un picior. In acest rastimp, s-a maritat si a luat inca o decizie majora pentru viata ei: aceea de a avea un copil. In 2002, a adus pe lume o fetita, Maria. Astazi, fetita Ulyanei are opt ani, insa declara ca nu vrea sa devina balerina, desi ii plac rochiile pe care le poarta mama ei.

Dupa ce a nascut, Ulyana s-a intors pe scena, insa durerea la picior a reaparut, asa ca a ales sa se opereze. Cu aceasta ocazie s-a legat si prietenia dintre Ulyana si Mikhail Baryshnikov, care i-a recomandat un medic bun.

In timpul pe care l-a petrecut departe de scena, s-a gandit mult la cum ar putea sa-si imbunatateasca rolurile: Simteam nevoia sa o iau de la zero. M-am gandit la cum ma voi intoarce la munca, la cum voi face diferite lucruri. Asa ca am incercat sa gasesc detalii si nuante noi. Apoi, odata ce mi-am regasit forma tehnica, am pus toate aceste ganduri in practica. Lopatkina s-a reintors pe scena in 2003, iar astazi exceleaza in roluri clasice si dramatice. E o intruchipare perfecta a scolii ruse de balet, cu brate lungi, silueta zvelta si simt muzical innascut.

Pe langa premiile deja mentionate, Ulyanei i s-au mai decernat distinctiile Golden Sofit (1995), Masca de Aur (1997), Benois de la Danse (1997), Premiul de Stat (1999). Din 2006, Ulyana Lopatkina este Artista a poporului.

(sursa: http://www.rt.com)

Cu ani in urma, titlul unui interviu cu si despre Ulyana era formulat ca o  interogatie retorica: Sufletul dansului sau dansul sufletului? Fiecare dintre noi poate da propriul raspuns, vizionanad fragmentele de mai jos:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s