Svetlana Zaharova, ţarina dansului

(foto: Pascal Perich, sursa: http://www.nytimes.com)

Titlul acestei postări este traducerea titlului unui film documentar-portret, realizat de francezul Laurent Gentot, care a intuit de minune personalitatea prim-balerinei Teatrului Bolşoi: fiecare apariţie pe scenă a Svetlanei Zaharova este de o eleganţă imperială.

(foto: Aleksandr Kitaev)

Pe Svetlana Zaharova am văzut-o pentru prima dată în 2003: dansa, împreună cu Igor Zelensky, celebrul pas de deux din Corsarul, pe scena Teatrului Mariinsky, într-o gală de balet organizată cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea oraşului Sankt Petersburg (era o transmisiune directă de la Mariinsky, difuzată pe TVR2, aşa cum astăzi nu prea mai vedem la televiziunea naţională, din păcate). De atunci, sunt pur şi simplu fascinată de Svetlana Zaharova, balerina pe care, personal, o consider o Terpsihora a secolului XXI. Se autocaracterizează ca fiind o perfecţionistă (e suficient să vezi o fotografie cu ea ca să-ţi dai seama de acest lucru) şi spune că orice îşi propune să realizeze duce la bun sfârşit; şi nu oricum, ci la superlativ.

Svetlana Zaharova s-a născut în Ucraina, la Lutsk, la 10 iunie 1979. Primul contact cu universul dansului l-a avut la vârsta de 6 ani, când a început să meargă la un studio de dansuri populare din oraş. Trei ani mai târziu, Svetlana a intrat la Şcoala de coregrafie din Kiev. În 1995, după şase ani de studii la Kiev, a participat la Competiţia internaţională pentru tineri dansatori, organizată la Sankt Petersburg, unde a câştigat Premiul al II-lea cu variaţia Prinţesei Florina din pas de deux-ul Păsării Albastre din Frumoasa din pădurea adormită, variaţia din Tchaikovsky Pas de deux în coregrafia lui Balanchine şi prima variaţie din Paquita. În urma concursului, Svetlanei i s-a oferit şansa de a-şi continua studiile la Academia Vaganova, unde a fost admisă direct în anul terminal, la clasa prim-balerinei Elena Evteeva. Pe când era încă elevă, Svetlana a apărut pe scena Teatrului Mariinsky în Tabloul umbrelor din Baiadera, în rolul Maşei din Spărgătorul de nuci şi chiar în Moartea lebedei. La spectacolul de absolvire, Svetlana a dansat Tchaikovsky Pas de deux, fiind imediat acceptată în trupa Teatrului Mariinsky,  la doar 17 ani. Ascensiunea Svetlanei a fost de-a dreptul fulgurantă, căci doar un an mai târziu a fost promovată la rangul de prim-balerină.

Svetlana şi-a desăvârşit pregătirea la Mariinsky sub îndrumarea Olgăi Moiseeva, profesoara care i-a devenit, în timp, a doua mamă, după cum Svetlana însăşi mărturisea într-un interviu. Curând, Zaharova a câştigat admiraţia publicului petersburghez, devenind una dintre cele mai îndrăgite tinere balerine ale Teatrului. În cele şapte stagiuni la Mariinsky,  Svetlana a dansat tot repertoriul companiei, de la roluri clasice, precum Giselle, Odette-Odilia, Aurora, Nikya, Medora, la creaţii contemporane, incluzând coregrafiile lui Balanchine (Serenade, Symphony in C, Apollo, Jewels) şi pe cele ale lui MacMillan (Manon) sau Neumeier (Now and Then).

În doi ani consecutiv (1999 şi 2000), Zaharova a primit prestigioasa distincţie Masca de Aur, pentru Serenade şi Frumoasa din pădurea adormită (Aurora). A fost invitată să danseze cu New York City Ballet, American Ballet Theater, şi pe unele dintre cele mai mari scene ale lumii, precum La Scala, Opera din Paris sau New National Theatre Ballet din Tokyo.

În octombrie 2003, Svetlana s-a alăturat companiei de balet a Teatrului Mare din Moscova, unde este îndrumată de cunoscuta balerină Liudmila Semenyaka. Rolul Titaniei din Visul unei nopţi de vară, montat la Bolşoi, i-a adus Svetlanei premiul Benois de la Danse, în 2005. Doi ani mai târziu, Zaharova a fost distinsă cu Premiul de Stat, pentru performanţele excepţionale în domeniul baletului şi pentru promovarea tradiţiei baletului rus în lumea întreagă. Din anul 2008, Svetlana este şi prim-balerină a New National Theatre Ballet din Tokyo şi Etoile a celebrului teatru milanez La Scala. În ultimii ani, repertoriul  Svetlanei s-a îmbogăţit cu lucrări coregrafice precum Dama cu camelii (Maki Asami, New National Theatre Ballet din Tokyo; John Neumeier, Teatrul Bolşoi), Revelation, Tristan şi Isolda, Voice, Black sau Macbeth. În 2009, coregraful italian Francesco Ventriglia a creat un balet special pentru Svetlana, intitulat chiar Zakharova Supergame.

Din anul 2005, Svetlana Zaharova este Artistă Emerită a Rusiei, iar din 2008 – Artistă a Poporului.

Svetlana nu este numai o balerină extraordinară, ci şi o femeie foarte frumoasă, fiind comparată adesea cu actriţa Vivien Leigh: în 2009, renumita marcă orologeră elveţiană Audemars Piguet a desemnat-o ca ambasadoare a brandului. Zaharova se bucură de o mare popularitate în Japonia, unde a fost şi imagine a brandului Prada.

Personal, o admir nu numai ca balerină, ci şi pentru că este mamă (a născut o fetiţă în 2011) şi pentru că, o perioadă, şi-a dedicat o parte din timp şi activităţii de om politic, în calitate de deputat în cadrul Comisiei de Cultură din Duma de Stat. Cele trei ipostaze ar putea părea incompatibile, însă Svetlana Zaharova dovedeşte că nimic nu este imposibil atâta timp cât există ambiţie, seriozitate şi profesionalism.

 


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s